(in memoriam)
A fost destin sau, numai, călăuză ?
Treceam prin mare fără să las urme
Şi-n taină grea mi-a dăruit un nume
Şi, poate, chiar o temere confuză...
De multe ori iubirea i-a fost culme
Şi mă veghea mai mult decât o muză,
Dar lacrima urcând, spre cer, difuză
Nu accepta poemele postume
A dat culoare gesturilor oarbe.
Cuvintelor le-a dat altă culoare;
Şi, -n zori, un vis netrecător mă soarbe
De-atâtea toamne-n serile rebele
Trecutul mut la orişice chemare
A-ncărunţit în ochii mamei mele ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu